Actorii craioveni, scăldaţi în ovaţii la festivalul de teatru din Bath
"Eveniment - Actorii craioveni, scăldaţi în ovaţii la festivalul de teatru din Bath" - de Roxana VLĂDĂŞEL
Editie Speciala - anul IV - NR 144 , 26 Martie 2006
Trupa de la «Marin Sorescu» a cucerit Anglia
• «Cum doriţi sau Noaptea de la spartul târgului», în regia lui Silviu Purcărete, i-a încântat deopotrivă pe spectatori şi pe critici.
În perioada 14 - 18 martie 2006, trupa naţionalului craiovean a jucat şapte spectacole pe scena Teatrului Regal din Bath, Marea Britanie, în cadrul Festivalului “Shakespeare Bath 2006”. Manifestarea a culminat cu piesa “Cum doriţi sau Noaptea de la spartul târgului”, după “A douăsprezecea noapte”, de William Shakespeare, o reprezentaţie de mare rafinament, în regia lui Silviu Purcărete, care a fascinat publicul. Presa britanică a consemnat pe larg reprezentaţia magistrală a trupei de teatru din Bănie.
“După cum ne aşteptam, spectacolul «Cum doriţi sau Noaptea de la spartul târgului», cu cele şapte reprezentaţii, a fost primit extrem de bine de publicul de acolo, şi nu numai. Au fost prezenţi ziarişti şi cronicari de teatru nu numai din Bath, dar şi din Londra, de la «Times» şi «Financial Times», care au reliefat prestaţia artistică a trupei naţionalului craiovean. Ca urmare, am primit invitaţii de participare la Festivalul «Shakespeare», a X-a ediţie, de la Gdansk, Polonia, precum şi la cel de la Groninghen, Olanda, din septembrie”, a declarat Mircea Cornişteanu, directorul Teatrului Naţional “Marin Sorescu” Craiova.
Trebuie menţionat că spectacolul “Cum doriţi sau Noaptea de la spartul târgului” a fost distins cu premiile pentru cel mai bun spectacol şi cea mai bună regie, acordate la Gala UNITER 2005.
Reţeta unui succes
Distribuţia (în ordinea autorului):
Orsino, ducele Iliriei - Valer Delakeza
Sebastian, fratele Violei - Iulia Lazăr
Antonio, căpitan de navă, prieten cu Sebastian - Cătălin Băicuş
Un căpitan de navă, prieten cu Viola - Valeriu Dogaru
Valentin, curtean din suita ducelui - Ion Colan
Sir Toby Belch, unchiul Oliviei - Ilie Gheorghe
Sir Andrew Aguecheek - Nicolae Poghirc
Malvolio, intendentul Oliviei - Constantin Cicort
Fabian - Angel Rababoc
Feste - Valentin Mihali
Olivia, o contesă bogată - Cerasela Iosifescu
Viola, îndrăgostită de duce - Romaniţa Ionescu
Maria, camerista Oliviei - Iosefina Stoia
Muzicantul - Ion Butnaru
Autor: William Shakespeare - “A douăsprezecea noapte”
Traducerea: Mihnea Gheorghiu
Adaptarea: Silviu Purcărete
Muzica: Vasile Şirli
Asistent regie: Anca Maria Colteanu
Scenografie: Silviu Purcărete
Regizor: Silviu Purcărete
Elogiaţi în presă
•
Cronicarii britanici de teatru care au urmărit reprezentaţiile actorilor craioveni de la Teatrul “Marin Sorescu” s-au arătat plăcut surprinşi de maniera în care Silviu Purcărete a reuşit adaptarea piesei
Cronicarii britanici de teatru care au urmărit reprezentaţiile actorilor craioveni de la Teatrul “Marin Sorescu” s-au arătat plăcut surprinşi de maniera în care Silviu Purcărete a reuşit adaptarea piesei. “Să fim cinstiţi! Shakespeare, chiar şi piesa «A douăsprezecea noapte», jucat de români pare, mai degrabă, o provocare. Surprinzător, lucrurile nu stau aşa. S-a dovedit a fi una dintre cele mai frumoase şi meritorii experienţe teatrale ale acestui an”, notează Christopher Hansford, în publicaţia “Bath Chronicle”. În recenzia sa, jurnalistul britanic subliniază faptul că fundalul sonor contribuie esenţial la transmiterea mesajului, rolul său fiind crucial în condiţiile în care reprezentaţia a fost susţinută în română şi subtitrată în engleză. “Într-un fel, acest spectacol pus în scenă de trupa de la Teatrul Naţional «Marin Sorescu» din Craiova (România) este, în aceeaşi măsură, un concert şi o piesă de teatru, cât timp, dacă nu citeşti cuvintele care apar de o parte şi de alta a scenei, nu-ţi rămâne decât să te laşi cucerit de felul în care sună opera lui Shakespeare într-o limbă străină. Senzaţia că sunetul este un element-cheie este cu atât mai vie cu cât pianistul Ion Butnaru interpretează de-a lungul întregii piese ceea ce pare a fi o lucrare din opera compozitorului estonian Arvo Part”, adaugă cronicarul englez. (D. T.)
http://www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=24295
Constantin Cicort: «În România avem teatre de repertoriu»
• Actorii Teatrului Naţional “Marin Sorescu” Craiova s-au bucurat din plin de aprecierea englezilor. Unul dintre cei care au contribuit decisiv la succesul turneului din Marea Britanie a fost, fără îndoială, actorul Constantin Cicort.
Reporter: Cum a fost primit spectacolul “Cum doriţi sau Noaptea de la spartul târgului” în Marea Britanie?
Constantin Cicort: După aplauzele primite, din semnalele pe care le avem de la d-l Philip Parr, directorul festivalului de la Bath, prin faptul că d-l John Elsom, preşedintele de onoare şi fondatorul Institutului Internaţional de Teatru, a venit de la Londra să revadă spectacolul, deşi îl mai văzuse de două ori în România, ţinând să treacă pe la cabine după reprezentaţie şi să felicite personal artiştii din spectacol şi, nu în ultimul rând, prin faptul că sunt solicitări din partea altor directori de festivaluri din Europa, cred că nu greşesc afirmând că receptarea a fost corespunzătoare. Să sperăm că prezenţa noastră la Festivalul “Shakespeare” de la Bath va fi fost de bun augur pentru o viitoare carieră internaţională a spectacolului craiovean al lui Silviu Purcărete.
Care sunt diferenţele dintre teatrul românesc şi cel britanic?
Cred că întrebarea asta ar presupune o discuţie mult mai amplă. Dar ce ne deosebeşte fundamental e faptul că în România avem teatre de repertoriu şi, în acest fel, o manifestare valoroasă şi de anvergură poate fi păstrată şi reprezentată pe o perioadă teoretic nelimitată, pe când în Marea Britanie, având în vedere că actorii sunt angajaţi pentru un proiect, viaţa spectacolului e scurtă, adică până la 30 - 40 de zile.
În ce piese jucaţi în prezent?
Îl joc pe Malvolio din “Cum doriţi sau Noaptea de la spartul târgului”, de W. Shakespeare, pe La Fleche din “Avarul”, de Moliere, pe şeful gării din “Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, şi pe Dragomir din “Năpasta”, de I. L.Caragiale.
Comentarii